nu se vede bine
îşi ia haina pe el şi vrea să
alunece, portretul familiei
seamănă cu o fotografie
veche în care nişte doamne
sfioase îşi aranjează una alteia
corsetul
tatăl a spus mereu că va lua măsuri
a trecut graniţa în germania şi nu
s-a mai întors, am aflat despre el
lucruri triste (curajul şi minciuna
au apărut la marginea oraşului
ca nişte afişe de propagandă)
când a căzut zidul berlinului au
început să culeagă via şi ce
ne-am mai distrat, puţin ameţit
am luat-o pe alina de mână şi
în curtea interioară, printre toţi
invitaţii, am învăţat primii paşi
la 4-5 ani nu prea ai cum să greşeşti
dacă-i vezi că râd asta se întâmplă
pentru că încep să te cunoască
jucăm fotbal în faţa casei şi din
maşinile care trec cu viteză
şoferii sârbi sau polonezi ne
aruncă bomboane
uneori mingea ne scapă printre picioare
acum am mâinile între firele astea de păr
capul mamei stă rezemat de pernă
e noapte şi răsfoiesc albumul de familie
saliva se lipeşte de colţuri lumina slabă
atrage diferite insecte care păstrează
distanţa
