*Zonele de intersecţie sau de ‘interconectare’ sunt zonele cele mai sensibile ale parcursului existenţei noastre. Numesc ‘zone’ acele ‘spaţii din timp’ în care ne regăsim (fatalmente) într-un moment sau altul al vieţii.
*Un moment al vieţii este o clipă dilatată ‘din nimic’.
*Orice zonă de intersecţie acţionează indirect asupra memoriei printr-o ‘de-formare’.
*Memoria mea diferă într-un mod sau altul de memoria celuilalt, deoarece impactul intersecţiei dintre noi este relativ. Modul în care eu îl percep pe celălalt este cu siguranţă modul în care celălalt nu mă percepe pe mine. Doar efectul acestei intersecţii se imprimă în memorie.
*Percepţia celuilalt într-o zonă de intersecţie presupune prezenţa ‘nudităţii’ sale.
*O zonă de intersecţie nu are început sau sfârşit – este un moment compact al timpului, ţine doar de contingenţă, nu presupune nimic premeditat.
*Fiecare zonă de intersecţie referă la ‘umanitatea’ din noi (între a fi & a avea).
*Din propria experienţă: e cel mai probabil să ne intersectăm tocmai atunci când suntem în afara ‘deplinătăţii noatre individuale’.
*Într-o zonă de intersecţie psihozele şi suferinţele noastre se ameliorează.
*Zonele de intersecţie sunt în strânsă conexiune unele cu altele. Cu cât pânza e mai extinsă, cu atât mai mult cunoaşterea de sine este mai ferm pusă în funcţiune.
radu ianovi 